LIMBA
Datorită traducerilor, ediţia online în limba română a Revistei NATO apare la aproximativ două săptămâni după varianta în limba engleză.
DESPRE REVISTA NATO
POLITICA EDITORIALĂ
INFORMAŢII COPYRIGHT
COLECTIVUL DE REDACŢIE
 RSS
TRIMITEŢI ACEST ARTICOL UNUI PRIETEN
ABONAŢI-VĂ LA REVISTA NATO
  

Reforma poliţiei din Bosnia: misiune neterminată sau misiune imposibilă?

Revista NATO analizează cauzele ezitărilor din procesul reformei poliţiei Bosniei şi ce poate realiza în mod real aceasta.

Get the Flash Player to see this player.

Este posibil ca reformarea poliţiei să nu pară un lucru la fel de presant ca transformarea fundamentală a forţelor armate, dar, în Bosnia, aceasta a fost considerată egal importantă – dacă nu mai importantă chiar. Aici, actori cheie discută despre motivele pentru care aceasta este un subiect atât de sensibil şi de ce ea nu a reuşit niciodată să atingă nivelul acelui tip de reformă atât de necesară.

Durata materialului video: 12:32

 Subtitrări: Închis / Deschis

© NATO Review

JURNALISTUL: Reformarea fundamentală a forţelor de poliţie separate ale Bosniei şi Herţegovinei avea să fie întotdeauna o sarcină dificilă.

Existau forţe de poliţie diferite în entităţile ţării, cu religii şi trecuturi diferite.

Mai important însă, poliţia jucase un rol esenţial în războiul civil al ţării.

CHRIS BENNETT (expert şi autor pe Balcani): La sfârşitul războiului, aproape întreaga populaţie masculină era înarmată în această ţară, iar mulţi dintre bărbaţi făceau parte din structurile poliţieneşti.

Şi poliţia făcea practic parte din forţele armate.

JURNALISTUL: În Bosnia şi Herţegovina, forţa de poliţie reprezintă mult mai mult decât în alte ţări occidentale.

Poliţia reprezintă statul. Reprezintă o forţă armată. Şi reprezintă una dintre cele mai persistente probleme ale ţării.

Reformarea forţelor de poliţie din Bosnia şi Herţegovina a fost vitală pentru încheierea unui acord de mai multe milioane de Euro, care aduce ţara mai aproape de UE, aşa-numitul Acord de Stabilizare şi Asociere cu UE. Acel acord este acum semnat.

JAVIER SOLANA (Înalt Reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate comună): Lucrăm de ceva vreme împreună cu liderii bosniaci.

A existat un moment dificil, însă, din fericire, acesta a fost depăşit. Şi astăzi, acea lege a trecut şi a fost aprobată de parlament.

Cred că aceasta deschide calea pentru aprofundarea în continuare a relaţiei între Bosnia şi Herţegovina şi Uniunea Europeană.

JURNALISTUL: La prima vedere, poliţia pare că îşi îndeplineşte bine atribuţiile în Bosnia şi Herţegovina.

SRECKO LATAL (jurnalist şi consilier politic bosniac): Sincer, în fiecare zi mă simt mai sigur în Bosnia decât în multe alte ţări mai dezvoltate din Occident.

JURNALISTUL: Srecko Latal este un jurnalist bosniac, care a relatat despre războiul din propria ţară şi din alte ţări. A lucrat de asemenea ca expert în domeniul comunicării pentru Banca Mondială şi think-tank-uri internaţionale.

LATAL: Timp de şase ani, am mers la Washington. Şi ştiţi, oamenii de acolo ştiu că, dacă ai trecut peste o anumită linie invizibilă purtând, de exemplu, pantofi sport Nike scumpi, există o foarte mare probabilitate să păţeşti ceva rău.

Poţi să te plimbi liber dimineaţa, seara în Sarajevo, în Banja Luka, în Foca, în Mostar, oriunde.

JURNALISTUL: Generalul de brigadă Vincenzo Copolla este şeful misiunii de poliţie a Uniunii Europene din Bosnia şi Herţegovina.

Generalul de brigadă VINCENZO COPPOLA (şeful misiunii de poliţie a Uniunii Europene din Bosnia şi Herţegovina): În Europa propriu-zisă, în Uniunea Europeană propriu-zisă, ştiu sute de locuri cu mult mai periculoase decât Sarajevo.

JURNALISTUL: Iar progresele realizate în cadrul reformelor nu se limitează la siguranţa oamenilor.

BENNETT: Am avut servicii secrete care erau împărţite între sârbi, croaţi şi musulmani, fiecare spionându-l, evident, pe celălalt. Iar acum avem servicii secrete care cooperează cu adevărat.

JURNALISTUL: Dar în pofida acestor progrese, cei mai mulţi observatori nu consideră reforma poliţiei un succes.

BENNETT: De fapt, răspunsul la întrebarea ce s-a întâmplat în Bosnia şi Herţegovina a fost amânat.

Şi a fost amânat până vom avea un fel de înţelegere mai largă, poate de natură constituţională, deoarece atât de multe dintre aspectele legate de reforma forţei de poliţie au constituit, de asemenea, aspecte legate de unele probleme constituţionale.

Cred, deci, că acestea sunt probleme pe termen lung, legate, o spun încă odată, de structura specifică a acestei ţări.

LATAL: Reforma poliţiei a fost administrată foarte defectuos de către comunitatea internaţională. Şi acesta a fost unul dintre elementele cheie care a contribuit la semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE.

Totuşi, reforma poliţiei a stagnat, de fapt, după 2003-2004. Şi au fost…

Mă refer la puţinele legi adoptate, adoptate de parlamentele locale, ca o condiţie pentru semnarea SAA, care, mai mult sau mai puţin, nu au însemnat, de fapt, nimic.

JURNALISTUL: Sead Numanovic este redactorul adjunct al Dnevni Avaz, un ziar bosniac important.

SEAD NUMANOVIC (redactor adjunct al Dnevni Avaz): Ceea ce vedem acum sunt ruinele ruinelor reformei iniţiale.

JURNALISTUL: Se pare că reformele privesc mai mult simbolurile pe care le constituie decât implicaţiile practice pe care le au.

NUMANOVIC: Paddy Ashdown, care a început această reformă, a explicat esenţa şi importanţa acesteia. Nu este vorba despre poliţie. Este vorba de statalitate. Cine are o poliţie are un stat.

Dr. RAFFI GREGORIAN (Adjunctul Înaltului Reprezentant): Cred că reforma poliţiei a fost concepută în mod defectuos.

Cred că unii au considerat poliţia ca pe un exponent al schimbărilor constituţionale, că dacă… de exemplu, Republica Srpska a fost de acord să transfere poliţiei competenţe de la nivelul entităţii către Stat, acest lucru va submina cumva existenţa entităţii însăşi.

Astfel, s-a întâmpinat multă rezistenţă în privinţa acestui aspect, nu în privinţa aspectelor tehnice. Astfel, în cazul reformei poliţiei, cred că s-a întâmplat ceea se s-a întâmplat anterior în procesul reformei apărării. Este într-adevăr un aspect politic, nu unul tehnic.

COPPOLA: Chiar şi cei mai radicali politicieni din această ţară nu au putut susţine în continuare necesitatea de a avea trei armate… armate bazate pe criterii etnice.

Dar ei aveau motive foarte bune, cel puţin teoretic, pentru a justifica necesitatea ca fiecare instituţie, entităţile, cantoanele şi districtul Brcko să aibă propria lor poliţie. Deoarece acesta este un exemplu oferit de multe alte ţări.

JURNALISTUL: Au existat totodată unele întrebări, atât în privinţa soluţiilor la care s-a apelat în timpul reformei, cât şi în privinţa alegerii momentului acesteia.

LATAL: Motivele pentru eşecul acestei reforme îşi au originea în 2002, 2003 şi 2004. Paddy Ashdown a ales una dintre cele trei posibilităţi pentru reforma poliţiei propusă chiar de UE, adică a ales-o pe cea mai dificilă, făcând următoarea declaraţie:

„Ei bine, aceasta va fi condiţia pentru UE”. Atunci, precum şi în toată perioada care a urmat, acea opţiune a fost respinsă de sârbii bosniaci.

COPPOLA: Reforma poliţiei a durat foarte mult, deoarece am ales momentul greşit pentru a o propune.

Reforma poliţiei a fost extrem de ambiţioasă ca proiect. Nu spun că nu a fost necesară, dar a fost extrem de ambiţioasă.

Ea a fost propusă într-un moment când nu exista un acord politic suficient între liderii politici, mă refer la un acord politic real, puternic, serios şi solid. Aşa că, de fapt, am irosit trei ani.

JURNALISTUL: Potrivit lui Sean Numanovic, exista posibilitatea să se realizeze o reformă completă a poliţiei, dar am pierdut cel puţin câteva ocazii.

NUMANOVIC: Greşelile cele mai mari făcute în timpul procesului sunt două. Una a fost făcută de Paddy Ashdown, la Vlašic, în iunie 2005, când, fiind foarte aproape de ajungerea la o înţelegere, el i-a lăsat pe sârbi să plece pentru o scurtă vacanţă.

Şi, la întoarcere, aceştia au spus „Nu”, că nu mai vor să o semneze. Iar el a acceptat. Când ne-am întâlnit recent, mi-a spus că greşeala ce mai mare din cariera sa în Bosnia a fost că i-a lăsat pe sârbi să plece atunci, deoarece erau gata să semneze documentul.

A doua cea mai mare greşeală a fost cea făcută de politicienii bosniaci la 13 martie 2006. Şi politicienii bosniaci se opuneau acesteia pentru un singur lucru foarte stupid.

Ei au spus: „Nu putem să acceptăm nimic care conţine explicit numele de Republica Srpska”.

JURNALISTUL: Privind retrospectiv, ce credeţi că ar fi putut fi făcut altfel?

COPPOLA: Aş fi dorit o implicare mai mare a Statului, agenţiilor de la nivelul statului, ministerului securităţii, SIPA şi poliţiei de frontieră în operaţiile de securitate.

Aş fi dorit ca entităţile să transfere ceva mai multe competenţe către Stat, entităţile şi cantoanele către Stat, pentru a avea astfel cel puţin activităţile criminalităţii organizate şi teroriste majore exclusiv în responsabilitatea Statului, care nu o are însă.

Şi, în primul rând, ar fi trebuit să ne mişcăm mai repede în cazul câtorva proiecte, precum baza de date a poliţiei, sistemul de comunicaţii al poliţiei şi sistemul de interceptări.

JURNALISTUL: Din punct de vedere al criminalităţii, raportul din iunie al ONU arată că aceste străzi din Bosnia sunt mai sigure decât în cele mai multe ţări occidentale.

De ce anume sunt, deci, îngrijoraţi în principal oamenii din Bosnia şi Herţegovina din punct de vedere al securităţii?

NUMANOVIC: Cea mai mare şi importantă problemă pe care o văd în Bosnia nu este naţionalismul, nici mişcările separatiste, ci corupţia şi absenţa statului de drept.

COPPOLA: Nivelul activităţilor infracţionale obişnuite este mai mult decât acceptabil. Criminalitatea organizată de aici pare să crească, dar trebuie de asemenea să spun că instituţia poliţiei a înregistrat unele rezultate foarte bune în combaterea acesteia.

Probabil că va trebui să sporim capacitatea poliţiei şi a procurorilor de a acţiona ca un sistem, dacă vrem să obţinem rezultate bune.

Altfel, criminalitatea organizată poate scăpa de sub control. Aceasta este, deci, în acest moment, principala noastră problemă.

JURNALISTUL: Dar nu toţi cred că acesta este un aspect atât de important în viaţa de zi cu zi din Bosnia şi Herţegovina.

LATAL: Nu spun că nu există corupţie. Şi nu spun că nu există criminalitate organizată.

Dar, potrivit impresiei mele generale, după atâţia ani petrecuţi în Bosnia şi în regiune şi după ce am fost martor la ce s-a întâmplat în restul lumii, aş spune că vorbim, de fapt, despre o furtună într-un lighean cu apă.

JURNALISTUL: Ar putea fi unele dintre aceste probleme legate de faptul că este atât de multă poliţie în Bosnia şi Herţegovina, care câştigă doar un salariu mediu?

COPPOLA: Ofiţerii de poliţie nu sunt foarte bine plătiţi. Şi, uneori, acest lucru poate conduce, de asemenea, la unele cazuri de corupţie, care nu este o caracteristică a tuturor, dar este prezentă.

BENNETT: De asemenea, avem multă poliţie, la fel cum avem forţe armate foarte numeroase. Această ţară are cu mult mai multă poliţie decât ţările vest europene.

JURNALISTUL: Chiar şi după noile reforme, generalul de brigadă Coppola crede că mai este încă destul loc pentru progres în cazul actualelor forţe de poliţie ale Bosniei şi Herţegovinei.

COPPOLA: Prima problemă pe care trebuie să o rezolvi este realizarea unei bune coordonări a poliţiei. Şi a doua problemă este că poliţia, desigur, îşi desfăşoară activitatea în baza unor legi diferite.

Dar toţi poliţiştii desfăşoară aceeaşi activitate. Astfel, celălalt aspect principal al strategiei noastre este să armonizăm legislaţia, pentru ca diferitele forţe de poliţie să acţioneze în conformitate cu acelaşi fel de legislaţie.

JURNALISTUL: Înainte să înceapă, unele tipuri de reformă a poliţiei oferă o posibilitate de a spori unitatea ţării sau cel puţin de a reduce diviziunile etnice.

BENNETT: Există o legislaţie cuprinzătoare aici, care va obliga autorităţile să asigure cote de reprezentare pe criterii etnice în cadrul poliţiei.

JURNALISTUL: Dar acest lucru nu a făcut parte din plan, potrivit generalului de brigadă Coppola.

COPPOLA: Reforma poliţiei nu a fost… nu este concepută pentru a unifica ţara.

Reforma poliţiei este concepută pentru a asigura o mai bună securitate aici, ceea ce va însemna că oamenii se vor simţi în siguranţă pretutindeni, chiar şi cei care se vor deplasa dintr-o zonă în alta se vor simţi mai în siguranţă.

Şi aceste lucruri vor spori desigur încrederea în Bosnia şi Herţegovina ca Stat.

LATAL: În 95 şi 96, oamenii nici măcar nu călătoreau prin Bosnia şi Herţegovina. Erau puncte de control, ştiţi, pe fiecare drum etc., etc.

Deci, vreau să spun că s-a produs o schimbare dramatică. Totuşi, stagnăm acum.

JURNALISTUL: Ceea ce este clar este că încrederea şi credinţa în poliţie va juca un rol cheie în încrederea bosniacilor în privinţa viitorului ţării lor.

NUMANOVIC: Dacă tu… dacă tu nu eşti bogat, sau dacă nu cunoşti pe cineva care să te protejeze, atunci eşti pierdut.

Dacă tu… Şi cei mai mulţi oameni nu se află în această poziţie. Deci, dacă cei mai mulţi sunt pierduţi şi dacă, atunci, nu au mai încredere în instituţiile din sistem, ei vor începe să urască ţara.

Cei care urăsc ţara acţionează împotriva ei, iar acea ţară este sortită eşecului.

Dacă ai un sistem juridic care funcţionează şi un adevărat sistem juridic care funcţionează, atunci totul este mai uşor.

JURNALISTUL: Reformarea fundamentală a forţelor de poliţie separate ale Bosniei şi Herţegovinei avea să fie întotdeauna o sarcină dificilă.

Existau forţe de poliţie diferite în entităţile ţării, cu religii şi trecuturi diferite.

Mai important însă, poliţia jucase un rol esenţial în războiul civil al ţării.

CHRIS BENNETT (expert şi autor pe Balcani): La sfârşitul războiului, aproape întreaga populaţie masculină era înarmată în această ţară, iar mulţi dintre bărbaţi făceau parte din structurile poliţieneşti.

Şi poliţia făcea practic parte din forţele armate.

JURNALISTUL: În Bosnia şi Herţegovina, forţa de poliţie reprezintă mult mai mult decât în alte ţări occidentale.

Poliţia reprezintă statul. Reprezintă o forţă armată. Şi reprezintă una dintre cele mai persistente probleme ale ţării.

Reformarea forţelor de poliţie din Bosnia şi Herţegovina a fost vitală pentru încheierea unui acord de mai multe milioane de Euro, care aduce ţara mai aproape de UE, aşa-numitul Acord de Stabilizare şi Asociere cu UE. Acel acord este acum semnat.

JAVIER SOLANA (Înalt Reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate comună): Lucrăm de ceva vreme împreună cu liderii bosniaci.

A existat un moment dificil, însă, din fericire, acesta a fost depăşit. Şi astăzi, acea lege a trecut şi a fost aprobată de parlament.

Cred că aceasta deschide calea pentru aprofundarea în continuare a relaţiei între Bosnia şi Herţegovina şi Uniunea Europeană.

JURNALISTUL: La prima vedere, poliţia pare că îşi îndeplineşte bine atribuţiile în Bosnia şi Herţegovina.

SRECKO LATAL (jurnalist şi consilier politic bosniac): Sincer, în fiecare zi mă simt mai sigur în Bosnia decât în multe alte ţări mai dezvoltate din Occident.

JURNALISTUL: Srecko Latal este un jurnalist bosniac, care a relatat despre războiul din propria ţară şi din alte ţări. A lucrat de asemenea ca expert în domeniul comunicării pentru Banca Mondială şi think-tank-uri internaţionale.

LATAL: Timp de şase ani, am mers la Washington. Şi ştiţi, oamenii de acolo ştiu că, dacă ai trecut peste o anumită linie invizibilă purtând, de exemplu, pantofi sport Nike scumpi, există o foarte mare probabilitate să păţeşti ceva rău.

Poţi să te plimbi liber dimineaţa, seara în Sarajevo, în Banja Luka, în Foca, în Mostar, oriunde.

JURNALISTUL: Generalul de brigadă Vincenzo Copolla este şeful misiunii de poliţie a Uniunii Europene din Bosnia şi Herţegovina.

Generalul de brigadă VINCENZO COPPOLA (şeful misiunii de poliţie a Uniunii Europene din Bosnia şi Herţegovina): În Europa propriu-zisă, în Uniunea Europeană propriu-zisă, ştiu sute de locuri cu mult mai periculoase decât Sarajevo.

JURNALISTUL: Iar progresele realizate în cadrul reformelor nu se limitează la siguranţa oamenilor.

BENNETT: Am avut servicii secrete care erau împărţite între sârbi, croaţi şi musulmani, fiecare spionându-l, evident, pe celălalt. Iar acum avem servicii secrete care cooperează cu adevărat.

JURNALISTUL: Dar în pofida acestor progrese, cei mai mulţi observatori nu consideră reforma poliţiei un succes.

BENNETT: De fapt, răspunsul la întrebarea ce s-a întâmplat în Bosnia şi Herţegovina a fost amânat.

Şi a fost amânat până vom avea un fel de înţelegere mai largă, poate de natură constituţională, deoarece atât de multe dintre aspectele legate de reforma forţei de poliţie au constituit, de asemenea, aspecte legate de unele probleme constituţionale.

Cred, deci, că acestea sunt probleme pe termen lung, legate, o spun încă odată, de structura specifică a acestei ţări.

LATAL: Reforma poliţiei a fost administrată foarte defectuos de către comunitatea internaţională. Şi acesta a fost unul dintre elementele cheie care a contribuit la semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE.

Totuşi, reforma poliţiei a stagnat, de fapt, după 2003-2004. Şi au fost…

Mă refer la puţinele legi adoptate, adoptate de parlamentele locale, ca o condiţie pentru semnarea SAA, care, mai mult sau mai puţin, nu au însemnat, de fapt, nimic.

JURNALISTUL: Sead Numanovic este redactorul adjunct al Dnevni Avaz, un ziar bosniac important.

SEAD NUMANOVIC (redactor adjunct al Dnevni Avaz): Ceea ce vedem acum sunt ruinele ruinelor reformei iniţiale.

JURNALISTUL: Se pare că reformele privesc mai mult simbolurile pe care le constituie decât implicaţiile practice pe care le au.

NUMANOVIC: Paddy Ashdown, care a început această reformă, a explicat esenţa şi importanţa acesteia. Nu este vorba despre poliţie. Este vorba de statalitate. Cine are o poliţie are un stat.

Dr. RAFFI GREGORIAN (Adjunctul Înaltului Reprezentant): Cred că reforma poliţiei a fost concepută în mod defectuos.

Cred că unii au considerat poliţia ca pe un exponent al schimbărilor constituţionale, că dacă… de exemplu, Republica Srpska a fost de acord să transfere poliţiei competenţe de la nivelul entităţii către Stat, acest lucru va submina cumva existenţa entităţii însăşi.

Astfel, s-a întâmpinat multă rezistenţă în privinţa acestui aspect, nu în privinţa aspectelor tehnice. Astfel, în cazul reformei poliţiei, cred că s-a întâmplat ceea se s-a întâmplat anterior în procesul reformei apărării. Este într-adevăr un aspect politic, nu unul tehnic.

COPPOLA: Chiar şi cei mai radicali politicieni din această ţară nu au putut susţine în continuare necesitatea de a avea trei armate… armate bazate pe criterii etnice.

Dar ei aveau motive foarte bune, cel puţin teoretic, pentru a justifica necesitatea ca fiecare instituţie, entităţile, cantoanele şi districtul Brcko să aibă propria lor poliţie. Deoarece acesta este un exemplu oferit de multe alte ţări.

JURNALISTUL: Au existat totodată unele întrebări, atât în privinţa soluţiilor la care s-a apelat în timpul reformei, cât şi în privinţa alegerii momentului acesteia.

LATAL: Motivele pentru eşecul acestei reforme îşi au originea în 2002, 2003 şi 2004. Paddy Ashdown a ales una dintre cele trei posibilităţi pentru reforma poliţiei propusă chiar de UE, adică a ales-o pe cea mai dificilă, făcând următoarea declaraţie:

„Ei bine, aceasta va fi condiţia pentru UE”. Atunci, precum şi în toată perioada care a urmat, acea opţiune a fost respinsă de sârbii bosniaci.

COPPOLA: Reforma poliţiei a durat foarte mult, deoarece am ales momentul greşit pentru a o propune.

Reforma poliţiei a fost extrem de ambiţioasă ca proiect. Nu spun că nu a fost necesară, dar a fost extrem de ambiţioasă.

Ea a fost propusă într-un moment când nu exista un acord politic suficient între liderii politici, mă refer la un acord politic real, puternic, serios şi solid. Aşa că, de fapt, am irosit trei ani.

JURNALISTUL: Potrivit lui Sean Numanovic, exista posibilitatea să se realizeze o reformă completă a poliţiei, dar am pierdut cel puţin câteva ocazii.

NUMANOVIC: Greşelile cele mai mari făcute în timpul procesului sunt două. Una a fost făcută de Paddy Ashdown, la Vlašic, în iunie 2005, când, fiind foarte aproape de ajungerea la o înţelegere, el i-a lăsat pe sârbi să plece pentru o scurtă vacanţă.

Şi, la întoarcere, aceştia au spus „Nu”, că nu mai vor să o semneze. Iar el a acceptat. Când ne-am întâlnit recent, mi-a spus că greşeala ce mai mare din cariera sa în Bosnia a fost că i-a lăsat pe sârbi să plece atunci, deoarece erau gata să semneze documentul.

A doua cea mai mare greşeală a fost cea făcută de politicienii bosniaci la 13 martie 2006. Şi politicienii bosniaci se opuneau acesteia pentru un singur lucru foarte stupid.

Ei au spus: „Nu putem să acceptăm nimic care conţine explicit numele de Republica Srpska”.

JURNALISTUL: Privind retrospectiv, ce credeţi că ar fi putut fi făcut altfel?

COPPOLA: Aş fi dorit o implicare mai mare a Statului, agenţiilor de la nivelul statului, ministerului securităţii, SIPA şi poliţiei de frontieră în operaţiile de securitate.

Aş fi dorit ca entităţile să transfere ceva mai multe competenţe către Stat, entităţile şi cantoanele către Stat, pentru a avea astfel cel puţin activităţile criminalităţii organizate şi teroriste majore exclusiv în responsabilitatea Statului, care nu o are însă.

Şi, în primul rând, ar fi trebuit să ne mişcăm mai repede în cazul câtorva proiecte, precum baza de date a poliţiei, sistemul de comunicaţii al poliţiei şi sistemul de interceptări.

JURNALISTUL: Din punct de vedere al criminalităţii, raportul din iunie al ONU arată că aceste străzi din Bosnia sunt mai sigure decât în cele mai multe ţări occidentale.

De ce anume sunt, deci, îngrijoraţi în principal oamenii din Bosnia şi Herţegovina din punct de vedere al securităţii?

NUMANOVIC: Cea mai mare şi importantă problemă pe care o văd în Bosnia nu este naţionalismul, nici mişcările separatiste, ci corupţia şi absenţa statului de drept.

COPPOLA: Nivelul activităţilor infracţionale obişnuite este mai mult decât acceptabil. Criminalitatea organizată de aici pare să crească, dar trebuie de asemenea să spun că instituţia poliţiei a înregistrat unele rezultate foarte bune în combaterea acesteia.

Probabil că va trebui să sporim capacitatea poliţiei şi a procurorilor de a acţiona ca un sistem, dacă vrem să obţinem rezultate bune.

Altfel, criminalitatea organizată poate scăpa de sub control. Aceasta este, deci, în acest moment, principala noastră problemă.

JURNALISTUL: Dar nu toţi cred că acesta este un aspect atât de important în viaţa de zi cu zi din Bosnia şi Herţegovina.

LATAL: Nu spun că nu există corupţie. Şi nu spun că nu există criminalitate organizată.

Dar, potrivit impresiei mele generale, după atâţia ani petrecuţi în Bosnia şi în regiune şi după ce am fost martor la ce s-a întâmplat în restul lumii, aş spune că vorbim, de fapt, despre o furtună într-un lighean cu apă.

JURNALISTUL: Ar putea fi unele dintre aceste probleme legate de faptul că este atât de multă poliţie în Bosnia şi Herţegovina, care câştigă doar un salariu mediu?

COPPOLA: Ofiţerii de poliţie nu sunt foarte bine plătiţi. Şi, uneori, acest lucru poate conduce, de asemenea, la unele cazuri de corupţie, care nu este o caracteristică a tuturor, dar este prezentă.

BENNETT: De asemenea, avem multă poliţie, la fel cum avem forţe armate foarte numeroase. Această ţară are cu mult mai multă poliţie decât ţările vest europene.

JURNALISTUL: Chiar şi după noile reforme, generalul de brigadă Coppola crede că mai este încă destul loc pentru progres în cazul actualelor forţe de poliţie ale Bosniei şi Herţegovinei.

COPPOLA: Prima problemă pe care trebuie să o rezolvi este realizarea unei bune coordonări a poliţiei. Şi a doua problemă este că poliţia, desigur, îşi desfăşoară activitatea în baza unor legi diferite.

Dar toţi poliţiştii desfăşoară aceeaşi activitate. Astfel, celălalt aspect principal al strategiei noastre este să armonizăm legislaţia, pentru ca diferitele forţe de poliţie să acţioneze în conformitate cu acelaşi fel de legislaţie.

JURNALISTUL: Înainte să înceapă, unele tipuri de reformă a poliţiei oferă o posibilitate de a spori unitatea ţării sau cel puţin de a reduce diviziunile etnice.

BENNETT: Există o legislaţie cuprinzătoare aici, care va obliga autorităţile să asigure cote de reprezentare pe criterii etnice în cadrul poliţiei.

JURNALISTUL: Dar acest lucru nu a făcut parte din plan, potrivit generalului de brigadă Coppola.

COPPOLA: Reforma poliţiei nu a fost… nu este concepută pentru a unifica ţara.

Reforma poliţiei este concepută pentru a asigura o mai bună securitate aici, ceea ce va însemna că oamenii se vor simţi în siguranţă pretutindeni, chiar şi cei care se vor deplasa dintr-o zonă în alta se vor simţi mai în siguranţă.

Şi aceste lucruri vor spori desigur încrederea în Bosnia şi Herţegovina ca Stat.

LATAL: În 95 şi 96, oamenii nici măcar nu călătoreau prin Bosnia şi Herţegovina. Erau puncte de control, ştiţi, pe fiecare drum etc., etc.

Deci, vreau să spun că s-a produs o schimbare dramatică. Totuşi, stagnăm acum.

JURNALISTUL: Ceea ce este clar este că încrederea şi credinţa în poliţie va juca un rol cheie în încrederea bosniacilor în privinţa viitorului ţării lor.

NUMANOVIC: Dacă tu… dacă tu nu eşti bogat, sau dacă nu cunoşti pe cineva care să te protejeze, atunci eşti pierdut.

Dacă tu… Şi cei mai mulţi oameni nu se află în această poziţie. Deci, dacă cei mai mulţi sunt pierduţi şi dacă, atunci, nu au mai încredere în instituţiile din sistem, ei vor începe să urască ţara.

Cei care urăsc ţara acţionează împotriva ei, iar acea ţară este sortită eşecului.

Dacă ai un sistem juridic care funcţionează şi un adevărat sistem juridic care funcţionează, atunci totul este mai uşor.

Participaţi aici:    DiggIt   MySpace   Facebook   Delicious   Permalink