LIMBA
Datorită traducerilor, ediţia online în limba română a Revistei NATO apare la aproximativ două săptămâni după varianta în limba engleză.
DESPRE REVISTA NATO
POLITICA EDITORIALĂ
INFORMAŢII COPYRIGHT
COLECTIVUL DE REDACŢIE
 RSS
TRIMITEŢI ACEST ARTICOL UNUI PRIETEN
ABONAŢI-VĂ LA REVISTA NATO
  

Alimentele şi securitatea – întrebări şi răspunsuri

Revista NATO oferă un ghid „la prima vedere” privind modul în care preţurile la alimente ar putea conduce la o turbulenţă sporită şi ar putea ameninţa stabilitatea politică.

© AP / Reporters

În ultimul an, preţul la orez a crescut cu peste 70%. Preţul grâului a sporit de peste două ori, având un efect indirect major asupra unor produse de bază ca pâinea. Soia, un alt produs major, costă cu peste 87% mai mult. Iar porumbul a crescut cu 31%.

Nu există un singur motiv, ci mai curând o serie de factori interconectaţi. O listă sumară a posibililor factori care contribuie la această situaţie include:

  • creşterea populaţiei. Există mai multe guri de hrănit şi această tendinţă va continua. Până în 2025, vor fi cu 1,6 miliarde de oameni mai mult în lume.
  • regimurile alimentare ale acestei populaţii în creştere. Regimurile alimentare ale multor oameni devin mai bogate. Întrucât bunăstarea sporeşte în unele ţări precum China şi India, mai mulţi oameni consumă feluri de mâncare din carne, care necesită mai mult teren pentru păşuni decât pentru recolte – şi acest lucru are un efect secundar. De asemenea, înseamnă că există o cerinţă crescută pentru cereale, atât pentru consumatori, cât şi pentru animalele vii.
  • problema dacă terenul este folosit pentru obţinerea de combustibil sau de hrană. Deoarece securitatea energetică produce din ce în ce mai multă îngrijorare, mai mult teren este folosit pentru producerea de bio-combustibili. SUA şi-au sporit deja producţia de bio-etanol de la cca. 5 miliarde de litri în 1998 la 35 de miliarde anul trecut – şi această tendinţă de creştere va continua. Acest lucru a redus de asemenea oferta de alimente şi a crescut preţurile în anumite zone.
  • producţia agricolă afectată de vremea nefavorabilă – de exemplu, recoltele australiene au fost foarte afectate de secetă. Previziunile Programului Alimentar Mondial arată că efectul generat de acest fel de vreme va determina pierderi la nivelul recoltelor din mai mult de 40 de ţări în curs de dezvoltare.
  • alţi factori legaţi de energie, cum ar fi creşterea preţurilor pentru produsele agricole esenţiale ca fertilizatorii sau petrolul au făcut ca creşterea recoltelor să coste mai scump.
  • sistemele de stabilire a preţurilor distorsionate din Occident (cum ar fi subvenţiile considerabile plătite fermierilor din Europa şi SUA), despre care se bănuieşte că au contribuit la această situaţie.

  • În primul rând, este îngrijorarea generată de efectul acestor preţuri asupra stabilităţii din diferite ţări şi regiuni cu evoluţii impredictibile. De exemplu, un raport publicat în martie de către Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie şi Agricultură arată că agricultura în Orientul Mijlociu va înregistra probabil pierderi, datorită temperaturilor înalte, secetei, inundaţiilor şi degradării solului.
  • În al doilea rând, este îngrijorarea pentru faptul că oamenii cei mai afectaţi de aceste creşteri sunt milioanele de locuitori săraci din mediul urban – în prezent cea mai mare populaţie la nivel mondial. Şi acest lucru reprezintă o nouă problemă în domeniul alimentaţiei. Pentru locuitorii săraci din mediul urban, această situaţie nu seamănă cu foametea, când nu există hrană. Alimentele se găsesc, dar ei nu şi le pot permite.

Au existat deja câteva tulburări majore datorită preţurilor la alimente în multe ţări, în special în Haiti (unde acestea au cauzat un număr de morţi) şi Coasta de Fildeş (vezi cronica foto pentru o listă mai extinsă).

Preţurile la alimente au un efect asupra întregii lumi: în aprilie 2008, s-au produs proteste de masă în mai mult de 30 de ţări.

Oriunde se află cea mai săracă populaţie a lumii – dar în special acele ţări sau regiuni care sunt importatoare absolute de alimente. Africa a fost deosebit de puternic afectată, împreună cu unele părţi din Asia şi America Centrală şi de Sud. În contrast, unele ţări exportatoare, ca Argentina, Canada şi Australia, au constatat că situaţia alimentară a contribuit la îmbunătăţirea balanţelor lor comerciale.

Vezi un material separat despre efectele crizei alimentare asupra Afganistanului

Există câteva alte sfere afectate de aceste preţuri la alimente care ar putea avea impact asupra securităţii, energiei, comerţului şi migraţiei.

  • Liderii guvernelor din Peru şi Bolivia, Alan Garcia şi Eva Morales, au făcut deja o legătură între acest aspect şi securitatea energetică. Ei au susţinut că nevoia de o furnizare mai stabilă a energiei pe baza bio-combustibililor a răpit o parte din terenul şi resursele pentru producerea alimentelor necesare în ţările în curs de dezvoltare. Ei au solicitat guvernelor occidentale să acorde prioritate alimentelor în faţa combustibilului.
  • În ceea ce priveşte comerţul, multe ţări au început deja să instituie interdicţii asupra exportului anumitor produse alimentare – care riscă să conducă la extinderea unei şi mai mari insecurităţi alimentare în ţările şi zonele dependente. Comisarul pentru comerţ al UE, Peter Mandelson, a avertizat deja asupra acestui fel de răspuns, arătând că nu are prea mult „sens din punct de vedere economic sau al dezvoltării” şi că oferă doar „o iluzie de securitate alimentară”.

    Restricţiile comerciale au de asemenea impact asupra securităţii. În Sri Lanka, de exemplu, unii comercianţi şi-au conservat stocurile, deoarece nu doresc să vândă la preţurile oficiale scăzute fixate de guvern. Un tribunal special a fost înfiinţat pentru pedepsirea comercianţilor care vând la preţuri mai ridicate decât acestea – chiar dacă stocurile au fost procurate anterior la preţuri mai mari. Această situaţie reprezintă o consecinţă a deciziei unei alte ţări – India – de a interzice exportul de orez (diferit de soiul Basmati).

  • În ceea ce priveşte migraţia, încă înainte de izbucnirea crizei, guvernele europene şi-au manifestat îngrijorarea că migraţia în masă poate deveni o problemă de securitate. În acel stadiu, îngrijorarea era produsă de migraţia cauzată de schimbările climatice. Acum, această îngrijorare în privinţa migraţiei a sporit datorită oamenilor care se deplasează în căutarea hranei – şi intensitatea ostilităţii care ar putea fi generată de acest fapt a fost observată deja în ţări ca Africa de Sud, unde cei care migrează au devenit o ţintă majoră în ultimele luni, fiind înregistraţi mai mult de 40 de morţi şi mii de oameni hăituiţi la domiciliile şi locurile lor de muncă.

Josette Sheeran, şeful Programului Alimentar Mondial, susţine că pieţele de alimente ar trebui să-şi revină în următorii trei sau patru ani, datorită producţiei şi corecţiilor de pe piaţă sporite. Totuşi, mai înainte, milioane de oameni vor continua să sufere din cauza creşterilor constante la nivelul preţurilor.

Participaţi aici:    DiggIt   MySpace   Facebook   Delicious   Permalink