Informaţii corecte în luna april 2001

Relaţiile Rusia-NATO În luna decembrie 2000, miniştrii apărării şi de externe din ţările NATO sau întâlnit cu omologii lor ruşi, Mareşalul Igor Sergeyev şi Ministrul Igor Ivanov, în cadrul unor şedinţe ministeriale ale Consiliului Comun Permanent la sediul NATO. Aceştia au salutat progresul înregistrat în discuţiile dintre Rusia şi NATO de la întrevederile ministeriale din lunile Mai şi Iunie, care au fost primele întrevederi oficiale la nivel ministerial ale Consiliului Comun Permanent de la campania aeriană a Aliaţilor şi au marcat reînnoirea relaţiilor de lucru ale Rusiei cu NATO după o întrerupere de un an datorată divergenţelor privind criza din Kosovo. Atât miniştrii apărării, cât şi cei de externe şi-au reafirmat angajamentul de a ccrea un parteneriat stabil şi puternic prin intermediul Consiliului Comun Permanent în vederea întăririi securităţii şi stabilităţii în regiunea euro-atlantică, conform Actului de Constituire NATO-Rusia din 1997 (vezi mai jos). Secretarul General al NATO, Lord Robertson, luând cuvântul în cadrul şedinţei miniştrilor de externe, a subliniat faptul că “mesajul principal al acestui document este la fel de relevant ca întotdeauna”, iar Consiliul Comun Permanent “este unul dintre cele mai importante noi aranjamente instituţionale care au fost făcute în urma Războiului Rece”. Miniştrii apărării, care s-au întâlnit la data de 5 decembrie, s-au concentrat asupra priorităţilor militare şi de apărare. Ei au convenit asupra unui program de lucru privind căutarea şi salvarea pe mare şi au schimbat puncte de vedere asupra reformei apărării şi restructurării forţelor armate, fiind de acord să continue discuţiile şi să analizeze modalităţile de extindere a cooperării dintre ei în acest domeniu. Miniştrii au salutat progresul continuu înregistrat în cadrul cooperării dintre ofiţerii militari din Rusia şi NATO la SHAPE şi au fost de acord să se consulte asupra deschiderii unei Misiuni Militare de Legătură NATO la Moscova. În cadrul întrevederii din data de 15 decembrie, miniştrii de externe au fost mulţumiţi să găsească o gamă largă de probleme de interes comun pentru NATO şi Rusia care fuseseră abordate în cadrul Consiliul Comun Permanent în ultimele şase luni. Dintre acestea făceau parte strategia şi doctrina, controlul armelor, proliferarea, infrastructura militară, armele nucleare, reinstruirea personalului militar demobilizat şi căutarea şi salvarea pe mare. Pentru a continua aceste demersuri, miniştrii au aprobat un program de lucru constructiv destinat consultării şi cooperării dintre Rusia şi NATO prin intermediul Consiliului Comun Permanent în anul 2001. De asemenea, ei au convenit să deschidă un Birou de Informare NATO la Moscova, iar în acest scop schimbul de scrisori între Secretarul General al NATO şi ministrul de externe rus a facilitat deschiderea acestui birou la data de 20 februarie. Un angajament comun de menţinere a păcii în Balcani Situaţia din fosta Iugoslavie a fost un subiect cheie de discuţie în cadrul întrevederilor dintre miniştrii apărării şi cei de externe, care au salutat implicaţiile pozitive ale schimbărilor democratice şi pacifiste care au avut loc în Republica Federală Iugoslavia în luna octombrie a anului trecut. Miniştrii au remarcat excelenta cooperare dintre trupele NATO şi cele ruseşti în Bosnia Herţegovina, Kosova şi în Balcani şi şi-au afirmat hotărârea de a pune în aplicare în totalitate prevederile Acordului de Pace de la Dayton şi ale Rezoluţiei Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nr. 1244. În prezent Rusia contribuie cu cca. 1.200 trupe în cadrul SFOR, care numără în total aprox. 20.000 soldaţi, şi cca. 3.150 trupe în cadrul forţei puternice a KFOR de 42.500 soldaţi. În ciuda divergenţelor privind campania aeriană a Aliaţilor, cooperarea militară dintre trupele NATO şi cele ruseşti a continuat fără întrerupere în Bosnia Herţegovina, unde Forţa de Menţinere a Păcii (SFOR) condusă de NATO se străduieşte să pună bazele durabile pentru pace şi stabilitate. La sfârşitul celei de 78 zi a campaniei aeriene, Rusia a fost de acord să contribuie cu un număr important de soldaţi în cadrul Forţei de Menţinere a Păcii în Kosovo (KFOR) conduse de NATO, care a fost mandatată de Naţiunile Unite să împiedice o reluare a conflictului şi să creeze condiţiile pentru pace. Actul de Constituire NATO-Rusia Baza cooperării dintre NATO şi Rusia a fost stabilită prin Actul de Constituire NATO-Rusia cu privire la Relaţii, Cooperare şi Securitate Reciproce dintre NATO şi Federaţia Rusă, semnat la Paris la 27 mai 1997. Acesta a reflectat progresul înregistrat în dezvoltarea relaţiei NATO-Rusia, de când Rusia s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord-atlantică în 1991 (urmat de Consiliul Parteneriatului Nord-atlantic în 1997 ) şi Parteneriatul pentru Pace în 1994. Actul de Constituire este expresia unui angajament durabil, asumat la cel mai înalt nivel politic, de conlucrare în vederea asigurării păcii globale şi de durată. Consiliul Comun Permanent a fost creat în baza Actului de Constituire ca forum de consultare şi cooperare, permiţând NATO şi Federaţiei Ruse să lanseze un program substanţial de cooperare cu privire la securitate şi apărare. El reprezintă un angajament reciproc de sprijin în vederea menţinerii unui continent stabil, sigur şi nedivizat pe bază de parteneriat şi interes comun. Consiliul Comun Permanent NATO-Rusia Consiliul Comun Permanent este o parte integrantă a cadrului de cooperare stabilit prin Actul de Constituire. El s-a întrunit pentru prima dată la 18 iulie 1997 şi a constituit punctul central al eforturilor de câştigare a încrederii, învingere a prejudecăţilor şi dezvoltării unui model de cooperare şi consultare regulate. Rolul principal al CCP este întărirea cooperării dintre NATO şi Rusia şi identificarea oportunităţilor pentru acţiuni comune. Şedinţele regulate, de obicei lunare, ale acestui organism au dus rapid la crearea unui nou model de dialog şi la un număr fără precedent de contacte la multe nivele diferite. Şedinţele se desfăşoară pe baza înţelegerii că fiecare parte îşi rezervă dreptul de a lua decizii independent de cealaltă. Ele au loc la diferite nivele ce implică şefi de stat şi de guvern, miniştri ai apărării şi de interne sau ambasadori. Şefii departamentelor de apărare şi reprezentanţii militari ai Rusiei şi NATO sau întâlnit şi ei sub auspiciile Consiliului Comun Permanent. În afară de problemele legate de situaţia din Balcani şi menţinerea păcii, sunt purtate discuţii pe marginea neproliferării armelor de distrugere în masă, controlul armelor, reformele în apărare, căutare şi salvare pe mare, planuri de acţiune civilă în caz de urgenţă, cooperare ştiinţifică şi protecţia mediului, pentru a enumera doar câteva probleme. Acest text nu este un document aprobat în mod oficial de NATO şi, astfel, nu reprezintă în mod necesat opiniile oficiale ale guvernelor ţărilor membre asupra tuturor aspectelor legate de politică discutate.